arbitraj
română
Etimologie
Din franceză arbitrage.
Pronunție
- AFI: /ar.bi'traʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului arbitraj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | arbitraj | arbitraje |
| Articulat | arbitrajul | arbitrajele |
| Genitiv-Dativ | arbitrajului | arbitrajelor |
| Vocativ | arbitrajule | arbitrajelor |
- soluționare a unui litigiu de către un arbitru.
- conducere de către un arbitru a unei competiții sportive.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online