armă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : arma
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
armă
Un muzeu de arme

română

Etimologie

Din latină arma.

Pronunție

  • AFI: /'ar.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
armă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ armă arme
Articulat arma armele
Dativ-Genitiv armei armelor
Vocativ armo armelor
  1. obiect, unealtă, aparat, mașină care servește în lupta împotriva inamicului, la vânat, în unele probe sportive etc.
    Armă de vânătoare.
    Armă atomică.
    Armă chimică.
  2. parte dintr-o armată specializată și dotată pentru un anumit fel de luptă; serviciu militar specializat în acest sens.
  3. (la pl.) armament.
  4. (fig.) mijloc de luptă (pe planul ideilor, al politicii etc.).
  5. (la pl.) ansamblul semnelor simbolice de pe o stemă, de pe un blazon etc.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A fi (sau a se afla) sub arme = a face serviciul militar
  • A bate (pe cineva) cu propriile arme = a învinge (pe cineva) cu propriile argumente


Traduceri

Referințe