arman

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din turcă harman.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
arman
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ arman armane
Articulat armanul armanele
Genitiv-Dativ armanului armanelor
Vocativ armanule armanelor
  1. (reg.) arie.
  2. rotocol, cerc la suprafața unei ape.


Traduceri

Anagrame

Referințe