arnăut

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din turcă arnavud.

Pronunție

  • AFI: /ar.nə'ut/


Substantiv


Declinarea substantivului
arnăut
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ arnăut arnăuți
Articulat arnăutul arnăuții
Dativ-Genitiv arnăutului arnăuților
Vocativ arnăutule arnăuților
  1. soldat mercenar (de origine albaneză) angajat în garda domnească din țările române; (p.ext.) servitor înarmat, angajat de boieri mai ales pentru paza personală.
  2. specie de grâu de primăvară cu bobul mare și lunguieț, de culoare galbenă-deschisă.
  3. (adjectival)
    Grâu arnăut

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe