arna

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : -arna, aRNA, Arna, árna, Árna

catalană

(català)

Etimologie

Din proto-celtică *arona („inel” sau „roată”).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /ˈaɾ.na/
  • (central) AFI: /ˈar.nə/
  • (oriental) AFI: /ˈaɾ.nə/


Substantiv

arna f., arnes pl.

  1. (apic.) stup
  2. sinonim pentru arnot

Sinonime

Vezi și

Etimologie

Origine incertă, poate înrudit cu bască arr („râmă, insectă”).

Substantiv

arna f., arnes pl.

  1. (entom.) molie

Cuvinte compuse

Vezi și

Etimologie

Probabil aceeași origine ca și a doua etimologie de mai sus. Alternativ, ar putea veni din sarna („scabie”).

Substantiv

arna f., arnes pl.

  1. (reg., în Mallorca) mătreață

Sinonime

Etimologie

Din arnar.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru arnar.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru arnar.

Referințe





galiciană

(galego)

Etimologie

Origine incertă, poate de origine pre-romanică. Confer și catalană arna.

Pronunție

  • AFI: /ˈaɾ.na̝/


Substantiv

arna f., arnas pl.

  1. (bot.) scoarță, coajă

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





occitană

(occitan)

Variante

Etimologie

Origine incertă. Confer și catalană arna.

Pronunție

  • AFI: /ˈaɾ.no/


Substantiv

arna f., arnas pl.

  1. (entom.) molie

Cuvinte derivate

Referințe