arrel

catalană

(català)

Variante

• (înv. și reg.) rel, raïl

Etimologie

Din forma rel, care este compus din raïl și raïu (prin hipercorectitudine) < latină rādīx, rādīcem („rădăcină”).

Pronunție

• (occidental) AFI: /aˈrɛl/
• (central, oriental) AFI: /əˈrɛl/

Substantiv

arrel f., arrels pl.

1. (bot.) rădăcină
2. (p.ext.) rădăcină, sursă, origine
3. (mat.) rădăcină
4. (lingv.) rădăcină

Sinonime

• 2: causa, font, germen, llavor, naixement, origen, procedència

Cuvinte derivate

• arrelament
• arrelar

Cuvinte compuse

• arrel cúbica
• arrel de la Xina
• arrel inexacta
• arrel quadrada

Cuvinte apropiate

• arran
• radical
• radicalisme
• radicalitzar

Locuțiuni

• a arrel de
• d'arrel
• de soca-rel, de soca a rel, de sòl a rel

Expresii

• estar fins a les arrels dels cabells
• fins a l'arrel dels cabells
• soca i arrel
• tenir arrels

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Viccionari
• Wiktionary