asfalta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză asphalter, germană asphaltieren.

Pronunție

  • AFI: /as.fal'ta/


Verb


Conjugarea verbului
asfalta
Infinitiv a asfalta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
asfaltez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să asfalteze
Participiu asfaltat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a acoperi un drum, un teren etc. cu un strat de asfalt.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe