automutila

română

Etimologie

Din auto- + a mutila.

Pronunție

• AFI: /a.u.to.mu.tiˈla/

Verb

Conjugarea verbului (se) automutila
Infinitiv	a (se) automutila
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) automutilez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) automutileze
Participiu	automutilat
Conjugare	I

1. (v.refl.) a se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligații).

Cuvinte derivate

• automutilare
• automutilat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• autoutilam

Referințe

• DEX '98 via DEX online