avânta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a + vânt.

Pronunție

  • AFI: /a.vɨn'ta/


Verb


Conjugarea verbului
avânta
Infinitiv a avânta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
avânt
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să avânte
Participiu avântat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a (se) repezi plin de însuflețire (spre cineva sau ceva).
  2. (v.refl.) a-și deschide drum cu îndrăzneală.
  3. (v.tranz.) (rar) a împinge cu energie înainte pe cineva sau ceva; a imprima o mișcare violentă.
  4. (v.tranz.) a insufla avânt.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe