avertisment

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză avertissement.

Pronunție

  • AFI: /a.ver.tis'ment/


Substantiv


Declinarea substantivului
avertisment
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ avertisment avertismente
Articulat avertismentul avertismentele
Genitiv-Dativ avertismentului avertismentelor
Vocativ avertismentule avertismentelor
  1. înștiințare prealabilă, prevenire, semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii).
  2. sancțiune administrativă aplicată unui angajat pentru o abatere disciplinară și prin care se atrage atenția acestuia că va fi sancționat mai aspru la o nouă abatere.
  3. sancțiune aplicată de arbitru unui sportiv pentru joc neregulamentar și care, la repetarea abaterii, poate fi urmată de eliminarea din joc a sportivului.

Expresii

  • A da cuiva un avertisment = a atrage atenția cuiva să nu repete o greșeală


Traduceri

Referințe