avocățel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din avocat + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /a.vo.kə'ʦel/


Substantiv


Declinarea substantivului
avocățel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ avocățel avocăței
Articulat avocățelul avocățeii
Genitiv-Dativ avocățelului avocățeilor
Vocativ avocățelule avocățeilor
  1. (depr.) diminutiv al lui avocat.


Traduceri

Referințe