bălăngăi

română

Etimologie

Din balang + sufixul -ăi.

Pronunție

• AFI: /bə.lən.gəˈi/

Verb

Conjugarea verbului (se) bălăngăi
Infinitiv	a (se) bălăngăi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) bălăngăiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) bălăngăiască
Participiu	bălăngăit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) bălăbăni.

Cuvinte derivate

• bălăngăit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• blagiana

Referințe

• DEX '98 via DEX online