băndurică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bandură + sufixul -ică.

Pronunție

  • AFI: /bən.du'ri.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
băndurică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ băndurică băndurici
Articulat băndurica bănduricile
Genitiv-Dativ bănduricii bănduricilor
Vocativ băndurică bănduricilor
  1. (reg.) diminutiv al lui bandură.


Traduceri

Referințe