bărbățel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bărbat + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /bər.bə'ʦel/


Substantiv


Declinarea substantivului
bărbățel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bărbățel bărbăței
Articulat bărbățelul bărbățeii
Genitiv-Dativ bărbățelului bărbățeilor
Vocativ bărbățelule bărbățeilor
  1. diminutiv al lui bărbat.


Traduceri

Referințe