bărbătuș

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din bărbat + sufixul -uș.

Pronunție

  • AFI: /bər.bə'tuʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
bărbătuș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bărbătuș bărbătuși
Articulat bărbătușul bărbătușii
Dativ-Genitiv bărbătușului bărbătușilor
Vocativ bărbătușule bărbătușilor
  1. mascul al unor animale.


Traduceri

Referințe