barker

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Barker

engleză

(English)

Etimologie

Din bark ‎(„lătrat”) +‎ -er.

Pronunție

  • AFI: /ˈbɑːkə/


Substantiv

barker, pl. barkers

  1. cineva sau ceva care latră; lătrător
    My neighbor's dog is a constant barker that keeps me awake at night.‎
  2. persoană care face reclamă
    Bob had amassed a considerable stockpile of double entendres from his days working as a barker for a strip joint.‎
  3. (spec.) plăcuțe printate, așezate sau atașate rafturilor din magazine cu scopul de a atrage atenția
  4. (înv., argou) pistol

Sinonime

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din bark ‎(„scoarță”) +‎ -er.

Substantiv

barker, pl. barkers

  1. (ieșit din uz) persoană care cojește scoarță (folosit în tăbăcire)
    The profession of barker has been made largely obsolete by the introduction of more effective tanning agents, but it lives on as a surname.
  2. (tehn.) cojitor, cojitoare
    Run these logs through the barker so we can use them as fence posts.

Cuvinte apropiate

Referințe





norvegiană

(norsk)

Etimologie

Din bark.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

  1. forma de plural nehotărât pentru bark.