bineînțeles

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din bine + înțeles (după franceză bien entendu).

Pronunție

  • AFI: /bi.ne.ɨn.ʦe'les/


Adverb

  1. se înțelege; fără îndoială; desigur; firește.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe