binecuvântat
(Redirecționat de la binecuvîntat)
Etimologie
Din a binecuvânta.
Pronunție
- AFI: /bi.ne.ku.vɨn'tat/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului binecuvântat | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | binecuvântat | binecuvântați |
| Feminin | binecuvântată | binecuvântate |
| Neutru | binecuvântat | binecuvântate |
- care a primit binecuvântare religioasă; blagoslovit.
- (fig.) înzestrat, talentat, dotat.
- (despre lucruri) care are o acțiune binefăcătoare.
- (despre cauze, motive etc.) bine întemeiat, îndreptățit, justificat.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online