binom

română

Etimologie

Din franceză binôme.

Pronunție

• AFI: /biˈnom/

Substantiv

Declinarea substantivului binom
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	binom	binoame
Articulat	binomul	binoamele
Genitiv-Dativ	binomului	binoamelor
Vocativ	binomule	binoamelor

1. expresie algebrică formată din doi termeni (monoame) separați de semnul + sau -.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online