blajin

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) blažĕnŭ.

Pronunție

  • AFI: /bla'ʒin/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
blajin
Singular Plural
Masculin blajin blajini
Feminin blajină blajine
Neutru blajin blajine
  1. (adesea fig.) blând, omenos, pașnic.
  2. (despre fizionomia, firea, manifestările oamenilor) care exprimă bunătate, blândețe.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe