blocaj

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză blocage.

Pronunție

  • AFI: /blo'kaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
blocaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ blocaj blocaje
Articulat blocajul blocajele
Genitiv-Dativ blocajului blocajelor
Vocativ blocajule blocajelor
  1. (rar) blocare, blocadă.
  2. tactică de oprire a unei acțiuni adverse sau de apărare strânsă în unele întreceri sportive.
  3. (tehn.) fundație din piatră, bolovani de râu etc., la unele șosele și la căi ferate.
  4. dig rudimentar format prin îngrămădirea de pietre, bolovani, cărămizi etc.


Traduceri

Referințe