boboc

De la Wikționar, dicționarul liber
Boboci (1.)
Boboci (2.)

română

Etimologie

Din neogreacă μπουμπούϰι (bubúki).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
boboc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ boboc boboci
Articulat bobocul bobocii
Genitiv-Dativ bobocului bobocilor
Vocativ - -
  1. (bot.) caliciul nedeschis al unei flori; floare care începe să se deschidă.
    Boboc de floare.
  2. (ornit.) pui de gâscă sau de rață.
  3. (fig.) începător într-un domeniu; om lipsit de experiență; (p.restr.) recrut; student în primul an.

Sinonime

Cuvinte derivate

Vezi și

Expresii

  • A paște (sau a păzi) bobocii = a-și pierde vremea degeaba
  • Toamna se numără bobocii = rezultatul unei munci se apreciază la sfârșit
  • A da (mâncare) la boboci = a vomita


Traduceri

Referințe