boccea

română

Etimologie

Din turcă bohça.

Pronunție

• AFI: /bokˈʧe̯a/

Substantiv

Declinarea substantivului boccea
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	boccea	boccele
Articulat	bocceaua	boccelele
Genitiv-Dativ	boccelei	boccelelor
Vocativ	boccea	boccelelor

1. pachet cu diverse obiecte casnice mărunte puse într-o pânză, ale cărei capete se leagă cruciș; boccealâc.
2. (înv. și reg.) șal mare pe care îl purtau femeile pe spate.

Cuvinte derivate

• bocceluță

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online