bodza

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din slavă (veche) *obrus, confer slovenă bezeg.

Pronunție

  • AFI: /'bod͡zːɒ/


Substantiv

bodza, pl. bodzák

  1. (bot.) soc

Cuvinte compuse

Referințe