bornă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză borne.

Pronunție

  • AFI: /'bor.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bornă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bornă borne
Articulat borna bornele
Dativ-Genitiv bornei bornelor
Vocativ bornă bornelor
  1. stâlp fixat pe marginea unui drum pentru indicarea kilometrajului, a distanței până la localitățile de pe șosea etc.
  2. stâlp implantat la distanțe regulate în marginea unui drum carosabil.
  3. piesă metalică de contact aparținând unui circuit electric, montată la capătul unui conductor într-o instalație, mașină sau aparat, și care asigură legătura cu un alt circuit.


Traduceri

Anagrame

Referințe