botcă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /'bot.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
botcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ botcă botce
Articulat botca botcele
Genitiv-Dativ botcei botcelor
Vocativ botcă botcelor
  1. (reg.) celulă specială de fagure în care se dezvoltă matca.


Traduceri

Anagrame

Referințe