brancardier

română

Etimologie

Din franceză brancardier.

Pronunție

• AFI: /bran.kar.di'er/

Substantiv

Declinarea substantivului brancardier
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	brancardier	brancardieri
Articulat	brancardierul	brancardierii
Genitiv-Dativ	brancardierului	brancardierilor
Vocativ	brancardierule	brancardierilor

1. persoană care poartă brancarda; ostaș care ridică și transportă răniții cu brancarda, pe câmpul de luptă.

Cuvinte derivate

• brancardieră

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

franceză

(français)

Etimologie

Din brancard („brancardă”) +‎ -ier.

Pronunție

• AFI: /bʁɑ̃.kaʁ.dje/

Substantiv

brancardier m., brancardiers pl.

1. (mil.) brancardier

Cuvinte derivate

• brancardière

Cuvinte apropiate

• brancard

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire