branșament
română
Etimologie
Din franceză branchement.
Pronunție
- AFI: /bran.ʃa'ment/
Substantiv
| Declinarea substantivului branșament | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | branșament | branșamente |
| Articulat | branșamentul | branșamentele |
| Genitiv-Dativ | branșamentului | branșamentelor |
| Vocativ | branșamentule | branșamentelor |
- legătură între o conductă principală a unei rețele de distribuție (de energie electrică, de apă, de gaze etc.) și una secundară, care servește la alimentarea unui consumator.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online