bromat

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză bromate.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
bromat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bromat bromați
Articulat bromatul bromații
Dativ-Genitiv bromatului bromaților
Vocativ bromatule bromaților
  1. sare a acidului bromic.


Traduceri

Referințe