brumă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Brumă

română

Etimologie

Din latină brūma ("timp de iarnă").

Pronunție

  • AFI: /'bru.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
brumă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brumă brume
Articulat bruma brumele
Genitiv-Dativ brumei brumelor
Vocativ ' '
  1. cristale de zăpadă care se formează noaptea (în anotimpurile de tranziție) prin înghețarea vaporilor de apă din atmosferă și care se depun pe plante, pe sol, pe obiecte.
    S-a lăsat bruma peste câmpii.
  2. (pop.) chiciură.
  3. strat fin, alburiu, care acoperă unele fructe (sau plante).
  4. (fig.) cantitate mică de...
    Brumă de învățătură.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • Bătut de brumă = a) înghețat în urma brumei; b) albit; încărunțit


Traduceri

Referințe