butonare
română
Etimologie
Din buton.
Pronunție
- AFI: /bu.to'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului butonare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | butonare | butonări |
| Articulat | butonarea | butonările |
| Genitiv-Dativ | butonării | butonărilor |
| Vocativ | butonare | butonărilor |
- procedeu de apretare a țesăturilor de lână, prin care fibrele sunt aglomerate sub formă de bobițe pe una dintre suprafețe în scopul obținerii unui anumit aspect.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online