cântăreață

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din cântăreț.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
cântăreață
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cântăreață cântărețe
Articulat cântăreața cântărețele
Dativ-Genitiv cântăreței cântărețelor
Vocativ cântăreațo cântărețelor
  1. persoană care cântă cu vocea; artist care are profesiunea de a cânta cu vocea.
  2. persoană care execută cântările și citirile în serviciile religioase.
  3. poetă (care laudă în versurile sale pe cineva sau ceva).


Traduceri

Referințe