cârpă
română
Etimologie
Din bulgară кърпа (kărpa), sârbocroată krpa.
Pronunție
- AFI: /'kɨr.pə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cârpă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cârpă | cârpe |
| Articulat | cârpa | cârpele |
| Genitiv-Dativ | cârpei | cârpelor |
| Vocativ | cârpă | cârpelor |
- bucată de pânză sau de stofă (veche), folosită de obicei în gospodărie (la ștergerea prafului, a vaselor etc.), ca materie primă în industria hârtiei etc.
- scutec.
- (fig.) om fără personalitate, care face întotdeauna orice i se spune.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online