cârmă

română

Etimologie

Din slavă (veche) krŭma.

Pronunție

• AFI: /'kɨr.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului cârmă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cârmă	cârme
Articulat	cârma	cârmele
Genitiv-Dativ	cârmei	cârmelor
Vocativ	cârmă	cârmelor

1. piesă mobilă care servește la menținerea sau la schimbarea direcției de mers a unei ambarcații, a unei nave sau a unui aparat de zbor.
2. (fig.) conducere, cârmuire, guvernare.

Cuvinte derivate

• cârmui

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• crama
• căram
• marca

Referințe

• DEX '98 via DEX online