cârmuitor

română

Etimologie

Din a cârmui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /kɨr.mu.i'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului cârmuitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cârmuitor	cârmuitori
Articulat	cârmuitorul	cârmuitorii
Genitiv-Dativ	cârmuitorului	cârmuitorilor
Vocativ	cârmuitorule	cârmuitorilor

1. persoană care conduce, administrează o instituție, care guvernează un stat etc.

Cuvinte derivate

• cârmuitoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online