călușar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din căluș + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /kə.lu'ʃar/


Substantiv


Declinarea substantivului
călușar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ călușar călușari
Articulat călușarul călușarii
Genitiv-Dativ călușarului călușarilor
Vocativ călușarule călușarilor
  1. (la pl. art.) căluș.
  2. (la pl.) grup de dansatori care, în săptămâna Rusaliilor, execută (la sate) jocul tradițional denumit călușul; (și la sg.) fiecare dintre flăcăii care joacă acest dans.


Traduceri

Anagrame

Referințe