Sari la conținut

căsătorie putativă

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din căsătorie + putativă.

Pronunție

  • AFI: /kə.sə.toˈri.e pu.taˈti.və/


Cuvânt compus

căsătorie putativă

  1. (jur.) căsătorie încheiată de bunăvoie, dar prin necunoașterea, din partea soților, a unor clauze care împiedică existența sau validitatea ei.


Traduceri

Referințe