calandra

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză calandrer.

Pronunție

  • AFI: /ka.lan'dra/


Verb


Conjugarea verbului
calandra
Infinitiv a calandra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
calandrez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să calandreze
Participiu calandrat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a trece un material printr-un calandru în vederea subțierii, aplatizării, netezirii etc. acestuia; a presa cu calandrul.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

calandra

  1. ciocârlie (pasăre)