calomniere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a calomnia.

Pronunție

  • AFI: /ka.lom.ni'e.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
calomniere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ calomniere calomnieri
Articulat calomnierea calomnierile
Genitiv-Dativ calomnierii calomnierilor
Vocativ calomniere calomnierilor
  1. faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire.


Traduceri

Anagrame

Referințe