canțonă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din italiană canzone.

Pronunție

  • AFI: /kan'ʦo.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
canțonă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ canțonă canțone
Articulat canțona canțonele
Genitiv-Dativ canțonei canțonelor
Vocativ canțonă canțonelor
  1. poezie lirică italiană medievală, de origine provensală, consacrată iubirii cavalerești.
  2. cântec pe mai multe voci din epoca Renașterii, apropiat de cântecul popular, care, cu timpul, a devenit o piesă instrumentală.


Traduceri

Referințe