canoneală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) canoni + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ka.no'ne̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
canoneală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ canoneală canoneli
Articulat canoneala canonelile
Genitiv-Dativ canonelii canonelilor
Vocativ canoneală canonelilor
  1. (pop.) caznă, trudă, chin.


Traduceri

Referințe