cantină

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză cantine.

Pronunție

  • AFI: /kan'ti.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cantină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cantină cantine
Articulat cantina cantinele
Genitiv-Dativ cantinei cantinelor
Vocativ cantină cantinelor
  1. local unde se servește masa salariaților dintr-o întreprindere, studenților, elevilor etc.
  2. (ieșit din uz) încăpere în interiorul unei unități militare, de unde se puteau cumpăra diferite alimente și obiecte.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe