caroiaj
română
Etimologie
Din franceză carroyage.
Pronunție
- AFI: /ka.ro'jaʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului caroiaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | caroiaj | caroiaje |
| Articulat | caroiajul | caroiajele |
| Genitiv-Dativ | caroiajului | caroiajelor |
| Vocativ | caroiajule | caroiajelor |
- rețea de pătrățele înscrisă pe un desen, pe o hartă etc. pentru a servi la reproducerea acestora la o altă scară.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online