casnic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din casă + sufixul -nic.

Pronunție

  • AFI: /'kas.nik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
casnic
Singular Plural
Masculin casnic casnici
Feminin casnică casnice
Neutru casnic casnice
  1. care ține de casă, de gospodărie.
  2. care își petrece timpul liber acasă, în familie.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
casnic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ casnic casnici
Articulat casnicul casnicii
Genitiv-Dativ casnicului casnicilor
Vocativ casnicule casnicilor
  1. (rar) căsean.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe