celenterat

română

Etimologie

Din franceză coelentérés.

Pronunție

• AFI: /ʧe.len.te'rat/

Substantiv

Declinarea substantivului celenterat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	celenterat	celenterate
Articulat	celenteratul	celenteratele
Genitiv-Dativ	celenteratului	celenteratelor
Vocativ	celenteratule	celenteratelor

1. (la pl.) încrengătură de animale inferioare, de obicei marine, care au corpul cu pereții alcătuiți din două straturi de celule și cu o cavitate digestivă în interior; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură.
2. (adjectival)

   Meduza și coralii sunt animale celenterate

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• centratele

Referințe

• DEX '98 via DEX online