cercetătoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din cercetător.

Pronunție

  • AFI: /ʧer.ʧe.tə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cercetătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cercetătoare cercetătoare
Articulat cercetătoarea cercetătoarele
Dativ-Genitiv cercetătoarei cercetătoarelor
Vocativ cercetătoareo cercetătoarelor
  1. persoană care se ocupă cu cercetarea în domeniul științei sau al tehnicii; om de știință.


Traduceri

Referințe