chefuleț

română

Etimologie

Din chef + sufixul -uleț.

Pronunție

• AFI: /ke.fu'leʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului chefuleț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chefuleț	chefulețe
Articulat	chefulețul	chefulețele
Genitiv-Dativ	chefulețului	chefulețelor
Vocativ	chefulețule	chefulețelor

1. (fam.) diminutiv al lui chef; chefușor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online