chibz

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a chibzui (derivat regresiv).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
chibz
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chibz chibzuri
Articulat chibzul chibzurile
Genitiv-Dativ chibzului chibzurilor
Vocativ chibzule chibzurilor
  1. (numai în expresia)

Expresii

  • (înv.) A sta (sau a intra) în (sau la) chibz (sau chibzuri) = a se gândi, a reflecta; a se frământa (cu gândul)


Traduceri

Referințe