chilipirgiu
română
Etimologie
Din turcă kelepirci.
Pronunție
- AFI: /ki.li.pirˈʤiw/
Substantiv
| Declinarea substantivului chilipirgiu | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | chilipirgiu | chilipirgii |
| Articulat | chilipirgiul | chilipirgiii |
| Genitiv-Dativ | chilipirgiului | chilipirgiilor |
| Vocativ | chilipirgiule | chilipirgiilor |
- (peior.) bărbat care umblă după chilipiruri.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online