chiromantă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din chiromant.

Pronunție

  • AFI: /ki.ro'man.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
chiromantă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chiromantă chiromante
Articulat chiromanta chiromantele
Genitiv-Dativ chiromantei chiromantelor
Vocativ chiromanto chiromantelor
  1. persoană care practică chiromanția.


Traduceri

Referințe